Principala
Inregistrare
Login
Marţi
19.03.2024
13:41
Ati intrat ca Vizitator | Grupa "Vizitatori"Bine ati venit Vizitator | RSS
Ghidul turistic al municipiului Bălţi

Menul site-ului

Chat

Sondajul nostru
In ce tara locuiti?
Total răspunsuri: 32

Statistica

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0

 Istoria or.Bălţi 

Istoria oraşului Bălţi

 

Oraşul Bălţi, „Capitala de Nord” a Republicii Moldova, este situat sub 47045'49,7'' latitudine nordică şi 47055' longitudine de răsărit. Oraşul Bălţi a fost fondat, iniţial ca un târg, în 1421, de către Ringalia de Mazovia, sora regelui Polonez Wladyslaw II Jagiellon (de dinastie Lituaniana), care era soţia domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun. Localitatea a fost numită aşa de la locurile îmlăştinite, iar apoi şi împrejurimile au preluat acest nume pe o suprafaţă întinsă, cunoscută azi ca Stepa Bălţului. Teritoriul facea parte din ţinutul Dorohoi, iar mai tîrziu din Judeţul Iaşi, al Principatului Moldovei (Iaşi era capitala Principatului din 1574 pînă în 1859).
             Localitatea a fost arsă în întregime în urma invaziei Tatarilor din Crimea, conduşi de hanul Meñli I Giray, învins mai tîrziu la renumita bătalie de la 100 km mai la nord (lângă satul Lipnic). Bălţul s-a reconstruit foarte încet şi a devenit un oraş adevărat numai în a doua jumătate sec. XVIII, după expulzarea Tatarilor. Atunci acest loc s-a transformat într-un centru mare de comerţ cu vite, cumpărătorii principali fiind negustorii din Austria.
             Până în aprilie 2006 stema oraşului reprezenta capul unui cal originea căreia era legată de târguri anuale de vite, petrecute în oraş. Noua stemă, a provocat discuţii contraversate şi de lungă durată ale consilierilor.


Secolele XVIII-XIX

În 1711 Dimitrie Cantemir (domnitorul Principatului Moldovei, cunoscut istoric şi savant al perioadei), impresionat de victoria strălucitoare a tânărului ţar rus Petru cel Mare asupra regelui Poloniei şi a Suediei Charles XII, de la Bătălia de la Poltava (la 600 km la est, în Ucraina) l-a invitat pe acesta în Moldova, cu scopul de a scăpa de sub dominaţia Otomană şi de a recăpăta independenţa Moldovei. În timpul acestei campanii militare ce s-a dovedit a fi un eşec, comandamentul armatei ruse şi o parte a armatei moldoveneşti îşi avea sediul la Bălţi, din motivul amplasării oraşului la răscruce.

            Pe timpul domniei pământene, Bălţi nu era o localitate urbană, nici măcar târguşor, şi în locul actualului oraş era un mic sătuleţ, înnămolit în nişte bălţi. O simplă împrejurare a făcut ca acest sat foarte rău aşezat să devină oraş.
 
              La 1818, în ziua de 19 aprilie, împăratul rus Alexandru I, venind dinspre Hotin şi mergând la Chişinău, a fost nevoit să înnopteze la Bălţi, unde s-a înnămolit trăsură imperială. Aici i-a sosit ştirea despre naşterea nepotului său (viitorul ţar rus Alexandru II-lea) şi în amintirea acestui eveniment de familie, el a dat satului Bălţi prerogativele unei comune urbane.
 
              Noul oraş, aşezat tocmai la mijlocul platoului dintre r.Nistru şi r.Prut a devenit în curând un centru de comerţ pentru nordul Basarabiei Mari.
 
              În secolul XIX împrejurimile oraşului Bălţi erau puţin pitoreşti şi foarte triste. Nici un arbore, nici o livadă, în afară de parcul familiei Catargi nu înveselea priveliştea. Oraşul avea străzi strâmte nepavate, noroiase toamna, băltoase iarna şi pline de praf vara. O jumătate de oraş se compunea din dughene evreieşti, cârciume, hanuri - toate construite aproape sub acelaş acoperiş colosal. Mlaştina oraşului genera friguri care micşorau drastic populaţia şi pe bună dreptate Bălţul era numit "cuibul frigurilor".
             În 1892 populaţia Bălţilor conform recensământului ar fi fost de 11 118 locuitori, din care 5 968 bărbaţi şi 5 130 femei. După confesiuni populaţia oraşului Bălţi arăta în modul următor: Ortodoşi (2 730 persoane), Catolici (129), Armeni (225), Ruşi (sectanţi) (211), Evrei (7 143).
             După datele statistice oficiale populaţia oraşului nu creşte pe cale naturală deoarece natalitatea este egală cu mortalitatea şi se situiază la 1:29 de locuitori.
            La sfârşitul sec. XIX oraşul Bălţi număra peste 2 000 de case, din care abia 80 din zid, iar restul de piatră şi lemn. Edificii publice sunt trei: un spital militar pentru 160 paturi, temniţa şi cazarma cu magaziile intentenţei. Toate aceste edificii erau într-o stare jalnică. Oraşul poseda o singură biserică ortodoxă, una catolică, una sectantă rusească, o sinagogă şi 7 case de rugăciune evreieşti, 25 dugheni de piatră şi 265 prăvălii din scânduri. Construcţii solidie în acea perioadă oraşul n-are cu excepţia casei familiei Catargi şi un mare pod de piatră peste r.Răut.
           Necătând la bălţile ce înconjoară oraşul, drumurile defecte, Bălţii păstrează un rol important în comerţul cu vite. Sunt nu mai puţin de 11 iarmaroace pe an. Afaceri importante se fac şi cu cai şi cu vite mari cornute care se exportă în Austria.

 

Mlaştinile de pe străzile oraşului Bălţi în sec. XIX

Mlaştinile de pe străzile oraşului Bălţi în sec. XIX

  

Marca oraşului Bălţi, precum şi a întregului judeţ Iaşi, a fost întemeiată printr-un ukaz imperial la 1826. Ea reprezenta: pe câmp roşu un cap de cal. Despre stabilirea mărcii în jurnalul imperial se explică în următorul mod: "Marca veche a ţinutului Iaşi reprezintă pe un cal întreg, dar deoarece până acum numai o parte din acest judeţ s-a alipit la Imperiu, apoi, în amintirea acestei despărţiri în două, s-a fixat noul desen, care reprezintă numai capul animalului trunchiat". Explicaţia heralgică prin urmare nu cere comentarii! Limpede şi lămurit.


Începutul secolului XX

 Oficiul poştal central al municipiului Bălţi, Republica Moldova

Vedere din centrul municipiului Bălţi, Republica Moldova

Oficiul poştal central al municipiului Bălţi, Republica Moldova

Vedere din centrul municipiului Bălţi, Republica Moldova

 

Judeţul Bălţi a fost primul din Basarabia care s-a pronunţat, la 3 martie 1918, în favoarea unirii Basarabiei cu România. La 3 martie 1918, Zemstva (Consiliul judeţean) din Bălţi a decis "să ne unim din nou cu scumpa noastră Ţară-Mamă, România, voind să împarţim cu ea frăţeşte tot norocul şi nevoile vieţii noastre viitoare ca şi în vremurile lui Ştefan cel Mare". Peste 10 zile, şi Zemstva din Soroca a cerut Sfatului Ţării să trimită reprezentanţi la Iaşi pentru "a depune la picioarele Tronului României omagiile noastre de devotament şi credinţă către regele Ferdinand I, rege al tuturor românilor".
             Mai tarzîu, odata cu dezvoltarea nodului feroviar, importanţa Bălţului sporeşte, devenind un mare centru industrial. Acest specific a fost aprofundat şi în perioada sovietică: oraşul se extinde, iar populaţia devine mai numeroasă, fiind în special antrenată la marile întreprinderi industriale.

Bălţi a fost până la rearanjarea administrativ-teritorială pe raioane un judeţ al Republicii Moldova. Se învecina cu România şi cu fostele judeţe Edineţ,Soroca, Orhei şi Ungheni. Capitala sa era oraşul Bălţi.

 


Forma intrarii

Cautare

Prognoza Meteo

Calendar
«  Martie 2024  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Copyright MyCorp © 2024
Creatorul de site-uriuCoz